W3vina.COM Free Wordpress Themes Joomla Templates Best Wordpress Themes Premium Wordpress Themes Top Best Wordpress Themes 2012
Home » National, Volei » Cristina Alexandra Apostol: “A fost cel mai frumos an, dar si cel mai nebun in acelasi timp”

Cristina Alexandra Apostol: “A fost cel mai frumos an, dar si cel mai nebun in acelasi timp”

 Cristina Alexandra Apostol si-a incheiat activitatea la nivel de juniorat, iar pentru sportiva legitimata la Medicina Tg. Mures urmeaza o noua etapa, atat pe plan sportiv cat si educational. Cristina a primit o bursa de merit in Statele Unite ale Americii, la Daemen College din Buffalo, specializarea “Business Administration & Marketing”. Inainte de plecarea din tara, programata pe 10 august, Cristina a avut amabilitatea sa ne acorde un interviu despre noua provocare, dar si despre perioada de pana acum petrecuta la Medicina Tg. Mures:

Cristina Alexandra ApostolJurnalsportiv: – Ai avut in plan sa studiezi in strainatate? Ti-ai propus acest lucru de ceva vreme?

Cristina: – Demult mi-am dorit sa plec “afara”, cel putin la studii. Nu era sigur ca voi continua cu voleiul la acest nivel, dar cu studiile eram decisa sa plec in strainatate de cand am inceput liceul. A fost un drum lung. Am inceput de anul trecut. A fost cel mai frumos an, dar si cel mai nebun in acelasi timp. A fost foarte greu pentru ca eu anul acesta am avut si Bacalaureatul si eram si departe de parinti. Trebuia sa desfasor totul online si cu cei din America si cu parintii mei de acasa. Antrenorul ne cerea din ce in ce mai mult. Era anul in care noi puteam sa ne afirmam cel mai bine la nivel de junioare.

Jurnalsportiv: – Ai stat cativa ani la Tg Mures. Ce a insemnat aceasta perioada pentru tine?

Cristina: – Da, au fost 3 ani. Nu este o viata de om, dar in acesti ani m-am format ca om, ca prietena si ca sportiv in ultimul rand. Am luat-o de la zero la Tg Mures si acum o iau iar de la cap, tot de la zero.

Jurnalsportiv: – Vei continua cu voleiul?

Cristina: – Da, voi continua si pe plan sportiv si pe plan academic. Americanii asta cauta, studenti cu rezultate sportive foarte bune care se descurca in acelasi timp la un nivel inalt si cu scoala. Am primit o bursa sportiva acumulata cu una academica, datorita rezultatelor bune din liceu (Colegiul National “Unirea”).

Jurnalsportiv: – Pe plan sportiv ai terminat cu un turneu final…

Cristina: – Da, a fost ultimul meu turneu final in Romania. Ne-am propus ca obiectiv, la inceputul sezonului, sa devenim campioane nationale. Anul asta am simtit cel mai mult ca Tg. Mures a fost pentru mine a doua mea casa.

Cristina Alexandra Apostol Medicina Tg MuresJurnalsportiv: – Te-ai despartit cu o medalie de aur. Cum a fost turneul final?

Cristina: – Nu pot sa spun ca ne asteptam sa castigam. Stiam ca vin fete mai mici ca noi cu o perspectiva mult mai buna. Vin fete foarte talentate din urma si stiam ca va fi greu. Ceea ce s-a dovedit si in finala. Pot sa recunosc ca euforia a depasit putin ratiunea si am fost convinse ca vom face un meci bun si care va fi usor de abordat. S-a dovedit a nu fi un meci deloc usor (rade). Agroland Timisoara ne-a condus intr-un mod tragic, dar am facut un lucru incredibil. Am fost unite, cum n-am fost niciodata in acesti 3 ani. A fost o alta fila de istorie. Am reusit sa revenim de la 11-19, cand ele ne conduceau cu 2-1 la seturi. M-am dus la serviciu la acest scor si am dat un numar de 8 servicii, iar colegele mele si-au facut treaba excelent. Am revenit, am castigat setul si am batut cu 3-2.

Jurnalsportiv: – Cum vezi despartirea de prietenii tai si de aceasta echipa?

Cristina: – Sunt oameni alaturi de care eu am crescut. Parintii mei au pus bazele mele ca om, dar sunt oameni care au contribuit intr-o proportie imensa la formarea mea. Te atasezi de oameni. Sunt aproape ca familia mea biologica. Totul vine de la sine si este natural. Despartirea a fost chiar la ceremonia de incheiere a turneului. La final, au recunoscut contributia mea la acest club printr-o placheta. Nu e ceva material, dar sentimentul pe care l-am simtit atunci a fost deosebit. Nu mi-a venit sa cred.

Jurnalsportiv: – Au fost si momente mai grele?

Cristina: – Asa e viata unui om, cu urcusuri si coborasuri. Au fost si clipe cand am plans, dar au fost si momente de fericire pe care nu le-as schimba cu nimic.

Jurnalsportiv: – Ce iti propui sa realizezi in Statele Unite?

Cristina: – In primul rand, imi propun sa evoluez ca om. Vreau sa simt ca traiesc si sa fiu fericita. Consider ca dezvoltarea mea personala este cea mai importanta. Imi doresc ca din punct de vedere sportiv sa-mi depasesc anumite limite. Poate voi reusi sa continui acest sport o lunga perioada de timp. Din punct de vedere academic imi propun sa pastrez stacheta cat se poate de sus.

Jurnalsportiv: – Ai spus ca au fost persoane care au contribuit la formarea ta si la reusitele tale. Prin intermediul acestui interviu poti sa multumesti persoanelor care au fost alaturi de tine.

Cristina ApostolCristina: – Multumesc parintilor mei care au fost pilonii de baza. Mereu au fost alaturi de mine. Mi-au dat aripi, m-au lasat mereu sa visez si m-au sprijinit indiferent de circumstante, indiferent de ce greutati ne-au aparut in cale. Suntem o familie si am trecut peste greutati. Bune sau rele au fost ale noastre si le-am rezolvat impreuna. Apoi, le multumesc antrenorilor de la clubul unde am crescut, Dinamo Bucuresti: Radu Adrian, Wessely Constantin si Danut Mavrodin. Multumesc si antrenorilor de la Targu Mures, Istvan Bokor si Ciprian Darnescu, sunt oamenii care m-au adus la Targu Mures si m-au crescut cum au stiut ei mai bine in acel moment. Avem un trecut care ne leaga oarecum. Sunt 3 ani cu amintiri foarte frumoase si clipe pe care nu le-as schimba cu nimic. Este vorba de fapt de tot staff-ul de la Targu Mures, manager, director, medic, toti au contibuit la reusita mea. Bineinteles si echipa care te ajuta sa cresti, membrul principal (sa-i spun asa) care te pune in evidenta sau intr-o lumina proasta. In cazul meu, am avut un colectiv care m-a ajutat sa cresc din toate punctele de vedere. Si bineinteles, multumesc lui Dumnezeu ca a fost mereu langa mine, mi-a aratat ca ma iubeste si mi-am bifat toate telurile pe care le-am avut pe lista.

Jurnalsportiv: – Ai spus de echipa. Fiecare jucatoare va avea propriul drum. o sa pastrezi legatura cu restul fetelor?

Cristina: – Am trait cu ele, am plans impreuna si am ras impreuna. Imi doresc din tot sufletul sa ramanem apropiate, dar spunem lucrurile astea acum. Cine stie peste cateva saptamani sau peste cateva luni cum ne vom schimba fiecare? Imi doresc sa raman aproape de ele pentru ca eu am fost singura la parinti, nu am surori si ele, practic, le-au inlocuit cum ar veni. M-am atasat de ele si imi pasa de ce fac (vizibil emotionata). Acum ramane de vazut ce se va intampla.

Jurnalsportiv: – Si o ultima intrebare: Ce obiective iti propui sa realizezi pe plan competitional in America?

Cristina: – In America nu exista federatie de volei. Au un sistem NCAA (National Collegiate Athletic Association). Momentan imi doresc sa ma acomodez acolo pentru ca tranzatitia nu va fi una usoara. Imi propun sa-mi fac jocul meu si sa-mi imbunatatesc elementele mele ca apoi sa pot contribui la un nivel cat mai inalt la succesul echipei.

Jurnalsportiv: – Iti multumesc si mult succes!

Cristina: – Si eu iti multumesc.

 

Etichete:, , ,

Leave a Reply

© 2020 Jurnal Sportiv. All Rights Reserved. Autentificare

- Designed by Marius TRANDAFIR

ziare | sportul.com | Bloguri, Bloggeri si Cititori | ziare.org